Dacă nu cu USR, atunci cu cine? (I)
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, fost USR-ist: „Este momentul să avem o politică progresistă afirmată în România”
După cum știți probabil, nu (mai) practic jurnalismul full-time de multă vreme. Am un day job care-mi consumă o mare parte din energii (intelectuale, creative, fizice, emoționale, etc.), ceea e înseamnă că, din păcate, nu pot la ora actuală să scriu la acest newsletter atât de frecvent precum aș vrea.
Pe de altă parte, faptul că am un day job îmi permite să-mi aleg subiectele pe care le documentez, fără a simți presiunea unui redactor stăpân pe deadline-uri (și pe salarii). Scriu despre ce mă interesează pe mine și, folosindu-mă de instrumentele jurnalistice, încerc să-i fac și pe alții să le pese de aceste subiecte :).
Și, pentru că se apropie un an cu patru rânduri de alegeri în România, unul dintre lucrurile care mă interesează acum e ce opțiuni de vot am la dispoziție.
Ca mulți alți „globaliști”, din diasporă sau din țară, m-am bucurat și eu de-a lungul perioadei 2016-2022 de ascensiunea USR-ului, pe care îl vedeam ca o alternativă legitimă la PNL (care încetase de-o vreme să fie el însuși o alternativă cât de cât ok la PSD, PRM/AUR și puii lor). Apoi au venit scandalurile și demisiile din USR. Partidul este și acum mult mai frecventabil decât PSD, PNL și AUR, însă dezamăgirea e boală grea și mulți dintre noi caută acum alte soluții electorale.
Oamenii lui Cioloș care au plecat din USR au fondat Partidul REPER („Reînnoim Proiectul European al României”), un partid cu o doctrină centristă cu accente progresiste (cote de gen, parteneriat civil, etc.). Dar nu sunt singurii refugiați din USR care și-au făcut partid nou pe care și-l doresc a fi „alternativa la alternativă”.
Am vorbit cu doi astfel de oameni: europarlamentarul Nicu Ștefănuță, care se străduiește să construiască o coaliție de partide verde-progresiste, și deputatul Tudor Benga, care a pus bazele unui partid axat pe reforma statului român (organizare administrativ-teritorială, servicii secrete, sistem electoral, companii de stat, digitalizare, etc.). Mai jos găsiți primul interviu, cel cu Nicu Ștefănuță.
Cine e omul
Nicu Ștefănuță (41 de ani) este europarlamentar din 2019. A fost membru USR timp de șase ani, ocupând inclusiv poziția de vicepreședinte. A demisionat din partid la începutul acestui an. Tranziția de la reprezentant USR la deputat independent a fost însoțită de tranziția de la grupul Renew Europe al Parlamentului European la grupul Verzilor/Alianței Libere Europene.
Înainte de a fi ales europarlamentar, a lucrat în diverse capacități ca diplomat și ca funcționar european. A absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității de Vest din Timișoara și are trei mastere: două la Viena și unul în America (Georgetown University). Îi găsiți tot CV-ul, precum și activitatea parlamentară, aici.
Interviul cu Ștefănuță a fost realizat prin Zoom și e prezentat aici într-o variantă comprimată.
„Un partid verde progresist, european”
— Spuneți-mi câte ceva despre noua dumneavoastră inițiativă politică.
— Eu sunt membru independent în acest moment al Parlamentului European din România. Știu că o bună parte dintre foștii colegi din USR construiesc zilele acestea o platformă care se numește SENS [„Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate” - n.red.] și care are înfățișare la tribunal undeva prin septembrie. Eu consider că pe partea asta verde românească sunt necesare mai multe partide și e necesar ca ele să se coalizeze.
Pentru mine, cel mai important lucru e ca mișcarea verde din România să fie veritabilă și adevărată, adică să fie cu adevărat verde, să aibă niște valori cum sunt în Occident: să creadă în mediu, să creadă în economia circulară, să fie progresiste, să aibă respect față de drepturile minorităților, și sexuale și de alt fel.
Adică să fie pe bune un partid verde progresist, european. Știi de ce zic că e necesar o coaliție? Pentru că există unele deja pe eșichierul ăsta verde care sunt legitime. Eu cred că ele trebuie să se unească pentru a avea forță electorală.
— Da, există partide ecologiste de multă vreme, dar multe nu...
— Nu mă refer la cele care aveau legătură cu PSD-ul. Mă refer la partide mai mici. Există un partid care se numește ACUM, mai există și Volt, care este un partid transnațional european. Va exista și acest SENS și eu cred că e bine ca ele să se unească și în jurul lor să mai vină și alți actori care sunt legitimi în sfera asta verde. De ce zic „legitim” — care să nu servească intereselor altor partide. O bună vreme, în România, ecologia a fost ținută sub papuc, a fost controlată de niște partide mari și au fost niște partide verzi fake până acum.
— Care este rolul dumneavoastră într-o posibilă coaliție a acestor partide?
Rolul meu este să coalizez aceste partide mici. De aceea deocamdată nu pot să intru în niciunul din ele, pentru că vreau să fiu un actor, cum să zic, echitabil și un actor care să inspire încredere pentru fiecare dintre parteneri.
Avem un proces de dialog între trei partide în acest moment: Volt, ACUM și platforma SENS. De ce mă refer la „platforma” SENS — pentru că nu este încă definitivat și înființat ca partid. Probabil se va întâmpla după acea înfățișare judecătorească, dar în România never say never, că prietenii îți pot pune talpi importante în înființarea de partide și de aceea este important ca aceste forțe să se reunească. Si rolul meu este de mediator între ele și de a da garanție.
Mai am un rol, un rol de a duce mesajele mișcării verzi europene în România. Adică eu am un mandat din partea Verzilor Europeni să încerc această coalizare în zona asta verde românească. Și ei mi-au dat un vot de încredere că pot face chestia asta și la asta lucrez acum.
„România nu este un stat retrograd”
— Ați pronunțat cuvântul „progresist” și ați vorbit despre drepturile minorităților, inclusiv cele sexuale.
Dacă se încheagă mișcarea asta, pe lângă ecologism, va fi cu un partid cu adevărat progresist?
— Cu siguranță. Nu vom face niciun fel de rabat de la chestiunea asta. Cred că în România au fost suficiente partide care au fugit de teme cum sunt [drepturile] LGBT, drepturile minorităților, egalitatea în privința drepturilor și de căsătorie și de succesiune și așa mai departe.
Până acum, în România s-a fugit masiv de această temă, inclusiv de către partidele care își spuneau ecologiste. Ele de fapt practicau un ecologism naționalist, în care doar străinii sunt ăia răi, care ne fură nouă pădurile și mai știu eu ce. Stăteau foarte departe de teme cu adevărat progresiste.
Eu cred că în România este momentul să avem o politică progresistă afirmată. Da, nu va câștiga 50% din prima în niciun caz, dar este important pentru că pentru generațiile care vin din urmă sunt importante aceste teme.
De exemplu, m-am uitat la top 5 priorități ale tinerilor: schimbările climatice, chestiunile de identitate sexuală, chestiunile de egalitate și, bineînțeles, provocările de prima angajare, provocările economice, de faptul că nu se mai pot muta de la părinți până au 30 de ani. Deci generația care vine din urmă este diferită, este mai europeană, este mai internațională, este obișnuită cu democrația și pe ea nu o reprezintă nimeni în acest moment. De aceea e nevoie să fie un partid care reprezintă afirmat aceste valori.
— Și sunteți pregătit de acuzații de „globalizare”, de „Soros” și așa mai departe?
— Pagina mea [de Facebook] este plină de ură, uneori chiar ură agresivă și violentă. De exemplu, faptul că eu din 2018 încoace merg afirmat la PRIDE-uri îmi aduce extrem de multă ură. Dar în același timp nu mă deranjează pentru că știu că e un lucru corect, e un lucru drept.
Am ascultat în vara asta o carte despre mișcarea pentru drepturile civile din anii '60 din Statele Unite. Și acolo era foarte multă agresivitate, foarte multă violență. Nici nu se compară cu ce avem noi deocamdată. La noi e violență verbală. Dar oamenii aceia își duceau lupta pentru că era o luptă absolut corectă. Și timpul le-a dat dreptate.
La fel și în privința egalității căsătoriilor [pentru cuplurile gay], de exemplu. Nici în Statele Unite n-a trecut foarte ușor această egalitate, în 2008-2009, în epoca lui Obama, cu Proposition 8 în California și așa mai departe. Dar a trecut și iată că lumea o vede ca o normalitate astăzi.
Eu așa visez și la România, că România nu este totuși un stat retrograd, care rămâne în urmă, ci este o țară care poate învăța și progresa. De aceea cred că și la noi este nevoie de cineva care să spună lucrurile afirmat și să educe o bună parte din populație.
„Eu nu am plecat din USR, ci USR-ul a plecat din mine”
— Cum răspundeți la acuzația că fărâmițând USR-ul, condamnați forțele politice noi, precum și alegătorii lor, la irelevanță?
— Este similară acuzației adusă unei femei abuzate într-o relație căreia i se spune „Nu te poți despărți pentru că suferă copiii!” Nu, dom'le! Dacă relația este toxică, ea nu merită continuată. Îmi pare rău pentru copii — în cazul acesta cetățenii — dar trebuie să înțeleagă și ei că politica din România, din păcate, se face foarte mult pe principiul de gașcă, de apartenență la grup foarte mic. Partidele au prea multă putere în cadrul lor și au o lege a partidelor foarte slabă. Și atunci se petrec tot felul de grozăvii în mijlocul lor.
Și atunci nimeni nu este obligat să rămână în ele doar pentru că se fărâmițează dreapta sau mai știu eu ce concept abstract. Nu. Lumea trebuie să se poată simți liberă, ascultată, să aibă un partid în care să se poată afirma.
Dincolo de asta, eu personal am fost mereu progresist și verde în cadrul fostului meu partid. Am și militat, de altfel, pentru trecerea la grupul Verzilor Europeni. Și cumva nu consider că eu am plecat din el, ci mai degrabă consider că el a plecat din mine.
— Deci nu a mai fost loc pentru idei progresiste în USR?
— Nu. Partidul s-a și mutat foarte mult pe dreapta. Are aliați care erau înainte Coaliția pentru Familie, cum e PMP. Încearcă să atace dreapta clasică pe care o ocupa PNL până acum. Încearcă sa fie un partid de dreapta clasică și nu un partid liberal progresist. Greșeala asta a mai făcut-o Ciudadanos în Spania, de exemplu, care era progresist-liberal, luase 22% din voturi când a apărut. Apoi a încercat să atace dreapta clasică, să înlocuiască Partidul Popular, iar astăzi sunt la 2%. Mi se pare că este o greșeală, pentru că votantul nu te mai recunoaște.
Parteneri vechi și noi
— De ce nu REPER atunci?
— Nu-mi este foarte clar dacă ideologia lor este una verde și progresistă. Eu am făcut o alegere care ține de ideologie, de ceea ce îmi doresc eu să crească in România — verde și progresist. Dacă pe viitor, cumva, drumurile noastre se vor întâlni, asta o să vedem. Dar eu sunt în familia verde europeană și încerc să construiesc pentru România o alternativă verde, reală, legitimă, europeană, mișto, modernă, progresistă.
— Ați lua în considerare mai târziu o alianță cu USR, REPER, partidul lui Tudor Benga și alții de genul ăsta?
— O coalizare în zona verde este necesară în acest moment și la asta lucrez acum. Mai departe, în funcție de cum va arăta peisajul electoral la începutul anului viitor, în funcție de interesele mișcării verzi, bineînțeles că ne vom gândi ce are cel mai mult sens. Pentru că pentru a promova ideile tale îți trebuie oameni care să fie aleși și care să ajungă în funcții publice și să crească de acolo.
Eu cred că mișcarea verde din România trebuie să crească în acest moment. Sunt suficienți oameni care cred în ideile acestea. Eu cred că și economia europeană este tot mai verde și drumul este clar într-acolo. De altfel, și ceea ce a făcut Inflation Reduction Act în Statele Unite și ceea ce face Green Deal în Europa indică că este mai mult decât ecologie — este de fapt și politică economică pe termen lung.
— Va fi mișcarea asta nouă gata de alegerile europarlamentare din iunie 2024?
— Da. Anul viitor e un an în cascadă, în care vom merge foarte rapid. Din două în două luni vom avea alegeri. Trebuie să stabilim clar strategia maxim la sfârșitul anului, pentru că va fi o strategie pentru tot anul. Este important să ai prezență la toate alegerile. Este important să susții și candidați independenți acolo unde este cazul, pentru că, vedeți dumneavoastră, cu piedicile care există la intrarea în politică în România e foarte greu pentru mulți să mai creadă în partide și atunci ei se prezintă singuri. Știu foarte multe cazuri de partide locale, de candidați independenți. Ei, aceștia, în multe cazuri, merită susținuți și se merită coalizat cu ei.
— Când vorbiți cu alte partide de o posibilă coaliție, veți condiționa discuțiile cu lucruri care țin nu doar de ecologie, ci și de progresismul social?
— Da. Nu vom face strategia catch-all. Catch-all a fost suficient în România. Dacă vă gândiți practic ce unea oamenii la începutul USR-ului era mai degrabă un refuz la adresa PSD-ului și a corupției, dar în interiorul partidului erau ideologii de toate formele. Nici nu e de mirare că astăzi sunt oameni care se găsesc la AUR care au fost inițial în [USR] sau oameni care sunt ca mine, care se găsesc de partea cealaltă a eșichierului politic.
Deci, practic, eu cred că vremea aceasta a cecului în alb s-a sfârșit. Partidele vor trebui să spună foarte clar care sunt ideologiile și prioritățile lor, pentru că epoca în care lumea te alege pentru că ești tânăr și frumos a trecut. A fost un ciclu cam cât două cicluri electorale, 6, 7, 8 ani, în care lumea a investit în această speranță. Am impresia că lumea cumva s-a lămurit și acum urmează noul ciclu în care trebuie să spunem foarte clar pentru ce idei luptăm.
„Mă tem că o luăm pe drumul Ungariei sau al Poloniei”
— Cum vedeți rolul diasporei?
— Diaspora este foarte importantă — mai ales diaspora care se înscrisese sau mersese spre USR. Din păcate, exact acea filială a fost măcelărită dramatic în cadrul USR. A fost cea mai mare filială a partidului. Dar un candidat care a fost democratic ales de membrii din diaspora a fost pe ultim moment debarcat pe niște motive hilare. Filiala Diaspora, din păcate, a fost destructurată.
Si atunci există o bună parte din români care sunt în diasporă și trăiesc în țări moderne și cărora le-ar plăcea să fie reprezentați de oameni care cresc și se dezvoltă ca ei. Însă, în acest moment, diaspora e cucerită de AUR. Și-atunci mesajul este că AUR-ul nu este singurul jucător din oraș. Dimpotrivă, dacă sunt mulți români care doresc o viață modernă, exact ca în țările în care stau, ei ar trebui să se uite, de exemplu, spre o mișcare verde-progresistă care se construiește acum.
— La Primăria Sibiului candidați?
— Eu am spus mereu că mă interesează această opțiune. Acum, faptul că am ieșit din partidul în care eram când mi-am declarat intenția bineînțeles că are un efect asupra strategiei. Dar eu rămân în continuare un om care vrea să contribuie la viața Sibiului cu tot ce fac.
— Ați mai avea ceva de adăugat?
— Poate exista impresia că o astfel de mișcare se construiește pe termen lung — și așa e. Însă eu mă tem foarte mult pentru alegerile de anul viitor care vor decide viitorul României până aproape spre anul 2030. Miza este mare. Timpul este scurt, regulile sunt cam îndoite. Există o mare posibilitate ca PSD și AUR să conducă această țară până la sfârșitul deceniului.
Cumva, eu vreau să scot un pic românii care au intrat într-o stare de somnolență și care zic: „Am încercat odată, gata, eu mi-am făcut datoria. Am și ieșit la miting, am fost la 10 august, am fost la Ordonanța 13. Mai lăsați-mă cu politica voastră!” Pentru că „Mai lăsați-mă cu politica voastră” va însemna că guvernarea 2024-2028 va avea niște efecte oribile. Când spun asta, mă gândesc, de exemplu, la drepturi civile, la drepturi chiar de vot, la drepturi de presă, la viața ONG-urilor, la finanțarea lor. Deci mă tem că fără o mobilizare a noastră, a oamenilor care gândesc ca noi, s-ar putea să o luăm pe drumul Ungariei sau al Poloniei — dacă nu mai rău, pentru că țările astea măcar erau dezvoltate când au purces pe drumul ăsta.
Mișcarea centripetă a USR-ului continuă
Peste câteva zile, vei găsi în inbox cea de-a doua parte a seriei „Dacă nu cu USR, atunci cu cine?”, cu un interviu cu deputatul Tudor Benga, fost membru în Biroul Național USR și fondatorul partidului Uniunea Pentru Reforma Statului și Protecția Drepturilor Fundamentale (URS.PDF).
Dă mai departe
Mulțumesc pentru că citești „Statele Întortocheate ale Americii“! Singura modalitate prin care pot ajunge cu acest newsletter la mai mulți oameni este word of mouth. Dacă te interesează ce citești aici, fă-mi, te rog, un pustiu de bine și pune un link pe Facebook, Twitter/X sau Instagram și îndeamnă-ți prietenii și urmăritorii să se aboneze (absolut gratuit) la acest Substack.
Mulțumesc!
Răzvan
Massachusetts, S.U.A. (“Mă, tu știi cine-s io?”)